Proteinele sunt esențiale pentru sănătatea corpului nostru, iar sursele proteice pot varia semnificativ, de la produse animale la plante. În acest articol, vom explora procesul de extracție a proteinei din patru surse populare: whey (zer), soia, mazăre și ouă. Fiecare sursă de proteine este procesată diferit pentru a obține proteinele într-o formă purificată, care poate fi utilizată pentru suplimente nutriționale sau în produse alimentare.


1. Proteina din Whey (Zer)

Extragerea proteinei din zer este un proces destul de simplu, dar necesită tehnici de filtrare și procesare atentă pentru a păstra calitatea proteinei. Zerul este un produs secundar obținut în urma fabricării brânzei, când laptele este coagulat pentru a produce cașul. Iată pașii principali în procesul de extracție a proteinei din zer:

Pași:

  1. Coagularea laptelui: Laptelui i se adaugă un agent coagulant (de obicei, rennină sau acid), iar laptele se separă în două componente principale: cașul (care conține grăsimi și proteine de înaltă calitate) și zerul (care conține proteine mai solubile, lactoză și minerale).
  2. Filtrarea zerului: Zerul brut este trecut printr-o serie de filtre pentru a îndepărta lactoza și grăsimile, lăsând în urmă proteinele solubile. Această filtrare poate fi realizată prin filtrare la temperaturi scăzute, pentru a preveni denaturarea proteinei.
  3. Concentrarea proteinei: Proteinele din zer sunt concentrate prin ultrafiltrare sau microfiltrare. Aceste procese sunt folosite pentru a extrage proteina purificată, eliminând restul de lapte și lactoză.
  4. Purificarea: După concentrarea proteinei, se poate folosi un proces suplimentar de purificare, precum schimbul de ioni sau ionizarea, pentru a îndepărta eventualele impurități și a crește puritatea proteinei din zer.
  5. Uscarea: Proteina concentrată este apoi uscată prin pulverizare (spray drying) pentru a obține o pudră fină, care poate fi folosită în suplimente alimentare.

Rezultatul este un produs proteic de înaltă calitate, care conține toți aminoacizii esențiali și este ușor de absorbit de corp.


2. Proteina din Soia

Soia este una dintre cele mai populare surse de proteine vegetale, iar proteina din soia este utilizată pe scară largă în suplimentele pentru vegani și vegetarieni. Extragerea proteinei din soia presupune un proces de izolare a proteinei din restul compușilor, precum uleiul și carbohidrații.

Pași:

  1. Dezintegrarea boabelor de soia: Boabele de soia sunt zdrobite pentru a elibera uleiul și proteinele.
  2. Extracția uleiului: Uleiul de soia este extras din boabele zdrobite prin presare sau utilizarea unui solvent, cum ar fi hexanul. Uleiul este îndepărtat, iar restul (care conține proteine) este utilizat pentru extracția proteinei.
  3. Izolarea proteinei: După îndepărtarea uleiului, amestecul rămâne bogat în carbohidrați și proteine. Acesta este apoi dizolvat în apă alcalină, iar proteina se separă de carbohidrați prin centrifugare sau filtrare.
  4. Purificarea proteinei: Proteina obținută este filtrată și concentrată printr-un proces de ultrafiltrare sau precipitare acidă, pentru a elimina resturile de carbohidrați și minerale.
  5. Uscarea: Proteina purificată este uscată prin pulverizare (spray drying), obținându-se o pudră fină de proteina din soia, care este utilizată în suplimente sau în alimentație.

Rezultatul este o proteina completă, care conține toți aminoacizii esențiali, similară cu proteina animală, dar fără colesterol și grăsimi saturate.


3. Proteina din Mazăre

Proteina din mazăre este o altă sursă populară de proteine vegetale, care se obține din mazăre galbenă. Este o alegere favorită pentru cei care au intoleranță la lactoză sau doresc să evite produsele de origine animală.

Pași:

  1. Măcinarea mazărei: Mazărea este măcinată într-o pastă fină pentru a elibera proteinele și carbohidrații.
  2. Extracția proteinei: Pasta obținută este amestecată cu apă și lăsată să se macereze. Proteina se separă apoi de amidon și fibre printr-un proces de centrifugare.
  3. Concentrarea proteinei: Proteina din mazăre este concentrată prin ultrafiltrare, iar restul lichidului este îndepărtat.
  4. Purificarea: Prin tratare suplimentară (precum schimbul de ioni sau precipitație cu acid), proteina este purificată pentru a îndepărta eventualele impurități.
  5. Uscarea: Proteina purificată este transformată într-o pudră fină prin uscare prin pulverizare.

Rezultatul este o proteina ușor digerabilă, fără gluten, care conține toți aminoacizii esențiali, deși poate fi deficitară în metionină.


4. Proteina din Ouă

Proteina din ouă este una dintre cele mai complete și ușor absorbite proteine. Se extrage din albușul oului, care este foarte bogat în proteine, având un profil aminoacidic aproape ideal.

Pași:

  1. Separarea albușului de gălbenuș: Albușul de ou este separat de gălbenuș, iar albușul este adunat pentru a fi procesat.
  2. Pasteurizarea: Albușul este pasteurizat pentru a distruge orice bacterii sau agenți patogeni, fără a deteriora proteinele.
  3. Concentrarea proteinei: Prin ultrafiltrare, proteina din albușul de ou este concentrată pentru a îndepărta apă și alte compuși non-proteici.
  4. Uscarea: Proteina concentrată este uscată prin pulverizare pentru a obține o pudră fină de proteina din ouă.

Rezultatul este o proteina completă, care conține toți aminoacizii esențiali într-un raport echilibrat și este considerată una dintre cele mai bune surse de proteine pentru construirea masei musculare.


Concluzie

Fiecare sursă de proteine (whey, soia, mazăre, ouă) este procesată diferit pentru a obține proteina într-o formă purificată și concentrată. Procesul de extracție depinde de tipul de sursă proteică, de metoda de filtrare, purificare și uscare utilizată, dar toate aceste metode au ca scop obținerea unei proteine de înaltă calitate, care poate fi utilizată atât în suplimente, cât și în alimentație. Alegerea sursei de proteine depinde de nevoile nutriționale și de preferințele dietetice ale fiecărei persoane.

By Cryston

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *